Exercitii active/Antrenamente

Tu faci STRETCHING inainte si dupa antrenament?

luni, 23 iulie 2018


ANTRENAMENTUL DE FORŢĂ ŞI IMPORTANŢA INCLUDERII STRETCHINGULUI

Termenul “stretching” provinde din limba engleză care se traduce prin “întindere” şi reprezintă un complex de exerciţii de întindere, cu capacitatea de a îmbunătăţi flexibilitatea şi mobilitatea organismului.
Exerciţiile de tip stretching cresc forţa şi rezistenţa musculară, stimulează circulaţia sangvină şi a substanţelor nutritive, ducând astfel la fortificarea sistemului osos.

În cazul antrenamentelor care urmăresc dezvoltarea masei musculare, leziunile corporale pot fi evitate dacă sunt introduse exerciţii de mobilitate.
Există o strânsă legătură între o musculatură puternică, scurtată (de ex. jucătorii de fotbal) şi cazurile de accidente cauzate de suprasolicitare, inflamaţii la nivelul tendoanelor şi anexelor musculare sau întinderilor musculare ale muşchiului care răspunde de mişcarea de rotaţie spre interior ale piciorului (muşchiul adductorul lung).
Stretchingul este recomandat, chiar prescris de către profesionişti în medicina sportivă şi este practicat de foarte mulţi sportivi în aproape toate sporturile. Se pare că este unul dintre acele lucruri făcute din bun simţ şi logică.
Este foarte important ca orice antrenament să fie eficient şi lipsit de riscuri. Orice antrenament, în special cel pe intervale, duce la contractarea muşchilor. Acest lucru este vizibil la antrenamentul de forţă.
O mobilitate greşită poate duce la încărcarea greşită a articulaţiilor şi muşchilor. Riscul apariţiei unor leziuni sub formă de întinderi şi inflamaţii musculare creşte, dacă muşchii sunt contractaţi şi puţin elastici. Acest lucru se datorează faptului că rezistenţa tendoanelor, ligamentelor şi scheletului nu creşte în aceeaşi măsură cu cea a muşchilor, deoarece aceste ţesuturi dispun de un metabolism mai lent faţă de cel al muşchilor.
Stretchingul are un rol important şi în prevenirea leziunilor cauzate de uzura şi în prevenirea leziunilor cauzate de uzura şi în prevenirea inflamaţiilor învelişului oaselor – cunoscută sub denumirea de periostită.

Articol de Simona Floricel


Comentarii