Alimentatie/Nutritie
„CÂND PUI LUCRURILE ÎN MIȘCARE, TREABA CU KILOGRAMELE ÎN MINUS DEVINE UN BENEFICIU SECUNDAR”
luni, 17 iunie 2019
Gianina face parte din comunitatea TTW by Reset și de curând ne-a povestit despre parcursul ei înspre remodelarea corporală. Folosește cuvinte mari și importante atunci când vorbește despre perioada transformării sale: conștientizare, responsabilitate, disciplină, ieșirea din zona de confort, psihic și emoție. A slăbit 5 kilograme în două luni și le-a slăbit cum știe ea mai bine: conștientizând fiecare schimbare. Urmărești un interviu cu oameni adevărați și motivații puternice.
Cum și ce te-a determinat să iei decizia de a-ți redesena corpul și de a-ți reconstrui silueta?
Ți-aș putea spune că a fost o decizie spontană. Ți-aș putea spune că m-a sunat sora mea mijlocie să-mi spună că sora noastră cea mică s-a înscris într-un program care combină dieta cu sportul. M-a întrebat dacă nu vreau să încerc și eu. Acela a fost momentul în care am zis „de ce nu?” Dar mecanismele au fost mult mai profunde, iar procesul – unul de lungă durată.
Era vorba despre starea permanentă de nemulțumire, frustrarea referitoare la haine, modul în care se uitau cei din jur la mine, faptul că mă simțeam judecată în permanență, dezamăgirea constantă că nu pot face nimic și nu în ultimul rând, presiunea familiei mele (care de cele mai multe ori ducea la cele mai mari frustrări). Toate acestea m-au făcut să îmi doresc să fac ceva, să pun lucrurile în miscare. Exact, acesta e cuvântul potrivit: „Mișcare”! Pentru că în jurul meu simțeam că totul e static.
A început să mă deranjeze când aud „cât ai dat jos?”, „de câte kg ai scăpat?”. Și asta pentru că nu dai jos și nici nu scapi. În cazul meu, tot procesul este atât de complex încât astfel de întrebări simt că îmi minimizează reușitele care NU se rezumă doar la kg în minus. Când pui lucrurile în mișcare, treaba cu kilogramele în minus devine un beneficiu secundar .
De ce ai ales TTW by Reset ca program de remodelare corporală care să îți fie „partener de drum” în această decizie?
Partener de drum, ce bine îmi sună!
Pentru mine este foarte important ca cei cu care pornesc la drum să fie oameni specializati, să fie oameni care au cunoștințe și cel mai important, să acorde sprijin. Când am venit la TTW știam că personalul este specializat, însă am avut emoții teribile referitoare la genul de oameni pe care-l voi găsi acolo. În capul meu erau doar întrebări de genul: Se vor uita ciudat la mine? Vor fi alții care mă vor judeca? Voi putea eu face tot antrenamentul având în vedere că sunt cea mai grea din grupă? Ce echipament să-mi iau astfel încât să mă ascund? Ce emoții teribile am avut!
Ca toate aceste gânduri să nu mă paralizeze și să renunț, i-am scris Oanei, antrenoarea mea, spunându-i că cea mai mare frică a mea este sala, antrenamentul. Pe Oana o văzusem doar în poze și nu vorbisem cu ea niciodată, dar m-a susținut atât de mult încât am prins curaj. M-a asigurat că voi lucra conform limitărilor mele fizice și că nu trebuie să-mi fac probleme.
Care a fost cel mai greu moment al tău până acum?
Au fost 2 categorii de astfel de momente: referitoare la alimentație și referitoare la sport.
Planul de alimentatie primit lunar conținea suficientă mâncare. Însă ce faci dacă timp de 35 de ani ți-ai construit o relație foarte strânsă cu mâncarea, relație pe care până acum ceva timp ai numit-o „pofte”? Eu mănânc emoțional. Dacă sunt tristă, mănânc! Dacă sunt fericită, mănânc! Acesta este lucrul la care încă lucrez.
Sunt momente în care nu respect planul de alimentație și sunt momente în care îl țin cu strictețe. Este însă foarte important pentru mine să aleg conștient și să înțeleg că dacă aleg să mănânc o prăjitură, tot eu voi fi cea care nu-și va atinge obiectivul. Să ai sentimente de vinovație sau să dai vina pe ceva din exterior pentru alegerea ta este un gest de neasumare. Nimeni în afară de mine nu este responsabil de faptele mele.
Din punct de vedere al sportului, aici pot vorbi de momente cu adevărat grele. Cel mai dificil moment a fost primul antrenament. Nimic până în acel moment nu m-a pus în fața limitărilor mele precum a făcut-o sportul. Știam despre mine că sunt o persoană puternică, dar acel prim antrenament m-a obligat să mă văd într-o altă lumină.
Am ajuns acasă atât de dezamăgită de mine, simțeam că este încă un lucru pe care nu l-am dus la capăt. Mai erau doar două serii… Vorbind cu soțul meu am conștientizat că de fapt sunt puternică! Am reușit să merg la sală, deși asta mă speria cel mai tare și am făcut 8 serii de exerciții intense. Acest lucru mi-a dat puterea să merg la următorul antrenament. Sportul continuă să fie un mod de a ieși din zona de confort.
Dar cea mai mare bucurie?
Cea mai mare bucurie este faptul că nu am renunțat, că am deja alt tonus, că am energie. Simt deja transformarea fizică și asta pentru că se vede la hainele pe care le port, dar și pentru că îmi spun oameni care nu m-au văzut de ceva timp.
Tot o bucurie imensă mi-l aduce și faptul că merg la antrenament cu o atitudine pozitivă, deși știu cât de greu îmi va fi. Normal că am zile în care aș vrea să stau pe canapea și să mănânc tot felul de nebunii, însă momentul în care nu cedez și continui cu planul meu mă face să-mi fie drag de mine .
Ce spune cântarul acum? Dar felul în care te vezi în oglindă?
Așa cum spuneam la început, focusul meu nu a fost pe un număr de kilograme, ci pe a deveni disciplinată, de a învăța să fac alegeri corecte și de a mă pune în mișcare. Rezultatul meu reflectă o alegere conștientă: -5 kg în două luni.
Un gând de final, un sfat pentru ceilalți?
Cea mai mare dorință a mea este să fiu disciplinată. Asta le doresc tuturor. Cred cu tărie că poți să faci tot ce îți propui dacă ești disciplinat și nu îți pierzi focusul asupra țelului tău. Aș propune celor interesați să abordeze acest program puțin diferit decât au făcut-o până acum:
- Spre exemplu, dacă ți-ai propus să slăbești 30 de kg, sparge acest target în cifre mai mici, raportate la o perioadă de timp mai scurtă. Atunci când spui că trebuie să slăbești 30 de kg, mie îmi pare foarte greu și am impresia că este prea mult. Însă dacă învăț să spun că luna aceasta îmi propun să slăbesc 5 kg, parcă nu e așa imposibil .
De asemenea, cred că este foarte important să înțelegem că starea noastră emoțională și ceea ce gândim este direct proporțională cu ceea ce se întâmplă în corpul nostru. A spus un nene foarte deștept (Henry Ford) o chestie interesantă: „Dacă tu crezi că poți sau crezi că nu poti, ai dreptate în ambele cazuri”. Citatul acesta îl am în cap ori de câte ori sunt pusă în dificultate.
Schimbarea începe atunci când conștientizăm că noi suntem singurii care avem puterea de a ne ajuta și de a ne îmbunătăți viața. Este important să înțelegem că este un proces de durată și că e necesar să avem răbdare cu noi.
Succes tuturor!